A fost mare zaveră „în târg la Bucuresci”! Fermierii, loviți din toate direcțiile, motorină mai scumpă, pesta rumegătoarelor mici, secetă și interdicție de a exporta animale vii, au ieșit în stradă să-și apere cauza.
Datele meteorologilor și informațiile culese empiric din teritoriu indică la 2 metri adâncime un procent de umiditate de 21%. Adică pământul e uscat scrum, sub punctul de ofilire a majorității speciilor ierboase. La stația meteorologică Sânnicolau Mare, județul Timiș, și la cea din Arad s-au adunat, în toate cele 259 de zile ale acestui an, vreo 250 mm de precipitații (adică jumătate din medie).
Agricultorii au o galaxie de motive să fie nemulțumiți.
Oierii sau cel puțin unii dintre ei, sunt supărați că li se impun tot felul de măsuri sanitare. De asemenea, vor să fie ajutați și protejați. Pe piața românească ajunge telemeaua zisă „de Sibiu” (nimeni nu mai are curaj să spună că e de oaie), dar carnea ajunge la export, vie, pe picioare. Probabil statul român ar trebui să subvenționeze tratamente și vaccinări, ca să nu mai fie refuzați noatenii.
Consumatorii ce spun?
Să presupunem că statul român ar acoperi paguba crescătorilor de animale, din bugetul public! Va fi mai multă carne de vită sau de oaie în galantare sau va fi mai ieftină?
Nu știm, noi doar vedem carne de oaie are preț astronomic, în pofida subvențiilor care se acordă. În România, carnea de oaie și carnea de vită sunt mai scumpe decât în multe locuri în Occident. Scumpă este și oaia nefiscalizată, geto-dacică, achiziționată fără hârtii, pe încredere.
Să zicem că asta e: carnea de oaie și carnea de vită sunt trufandale, nu sunt pentru tot natul. Totuși, dacă tot ajunge să dea „prețul pieței”, nu și-ar dori cumpărătorul român să aibă garanția că animalele au fost sănătoase și sacrificate în condiții potrivite de igienă?
Noi, consumatorii, când vom ieși în stradă (civilizat, fără scandal), să cerem parlamentului legi mai aspre pentru protecția calității alimentelor? Nu e vorba numai de baciul unsuros pe mâini care vinde brânză „de Sibiu” și mezeluri „ardelenești”, ci e vorba și de produsele procesate din magazine. Ar fi oportun un protest amplu în care românii să ceară reglementări de calitate în industria alimentară mai serioase și controale mai serioase în comerțul cu produse alimentare.
Dacă i se cere statului să fie protejați producătorii din industria alimentară, prin derogări, dereglementări, scutiri și subvenții, atunci pot cere și consumatorii să fie protejați în ce privește calitatea și siguranța produselor.
Am văzut revendicările ierilor de marți. Câteva dintre ele merită comentate.
- Stoparea eutanasierii/uciderii efectivelor de oi pe fondul măsurilor sanitar-veterinare. R: Oile bolnave care pot îmbolnăvi alte oi sunt ucise în scop preventiv;
- Redeschiderea urgentă a exportului de ovine către țări terțe și comunitare, fără restricții nejustificate în comercializare. R: Exportul este deschis, dar reglementat de măsuri sanitare. Nimeni nu importă animale fără aviz sanitar;
- Închirierea pajiștilor și pășunilor la prețuri corecte, precum și eliminarea interdicției de pășunat din perioada 6 decembrie – 23 aprilie. R: Ce înseamnă prețuri corecte? Interdicția la pășunat are rațiuni ecologice, legate de refacerea pășunilor;
- Renunțarea la sancțiunile financiare aplicate crescătorilor de către Inspectoratul Teritorial de Muncă. R: ITM-ul nu amendează pe nimeni aiurea, eventual îi sancționează pe cei implicați în munca la negru;
- Stoparea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii și trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii. R: De ce să nu plătească crescătorii de animale prețul cuvenit intervenției? Nu știu unde ar duce subordonarea autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dar trecerea ei în subordinea ministerului ar așeza-o sub pixul unui ministru (politic), iar măsurile ei ar ajunge să fie filtrate prin sita intereselor de grup.
De bună seamă, oieritul este o activitate economică, o afacere ca oricare alta. Protejarea ei trebuie să fie legată de rațiuni economice, cu efect asupra întregii țări. Momentan, animalele vii merg prioritar la export. Orice formă de protecție în această ramură are efect limitat asupra consumatorilor români (din ale căror taxe și impozite s-ar acoperi ajutoarele). Dacă tot e vorba de protejarea unor ramuri ale economiei, hai să protejăm și producția de componente auto, să o facem mai competitivă, să nu rămână atâția români fără loc de muncă!
În vremuri de criză toți pierdem, iar fiecăruia i se pare că pierde cel mai mult. Soluția este dialogul civilizat, discuția critică, nu ironică, solidarizarea tuturor în fața problemei, nu solidarizarea unui grup împotriva altora sau căutarea avantajelor egoiste.
*
Urmăriți-ne și pe pagina oficială de Facebook. Dacă ați fost martorii unui eveniment care poate deveni știre și dacă aveți imagini sau videouri, ni le puteți trimite printr-un mesaj pe pagina noastră de Facebook, fie pe Whatsapp, la numărul de telefon 0760 574 591.
Ne poți urmări și pe Google News!
Citește și: România senatorului cu 8 clase și două dosare penale
Citește și: PISA: nu școala a eșuat. Am crescut o generație care nu mai vrea să învețe
