Identificarea, după trei luni, a unui senator absolvent de doar 8 clase și cu două dosare penale a stârnit multiple reacții. Intelectualii, și nu doar ei, se simt șifonați să îi reprezinte unul cu atât de puțină școală. În urmă cu 70 de ani, cei mai mulți dintre români aveau șapte sau opt clase. Până în 1960, mai ales tinerilor din sate le era greu să meargă într-un oraș mare, unde să poată urma măcar liceul.
Acum, în mai toate centrele de comună, să nu spun și de orașe, există cel puțin o școală profesională sau chiar un liceu. Practic, sistemul îți garantează un minimum de 11 clase, iar mai departe unii decid să continue la seral, alții pleacă în Occident, iar alții ajung la „academia matrimonială”, iar apoi în Senatul României, cum i-a fost soarta lui Paul-Ciprian Pintea, reprezentant POT.
Promovează-ți afacerea în Tribuna!
Totuși, românii cu maximum clase absolvite reprezintă peste 36% din populația adultă, adică peste o treime. Nu putem să ne fandosim și să zicem că acești oameni nu există. O parte din ei se regăsesc în generațiile născute înainte de 1960, în mediul rural și mulți dintre ei nu au avut șansa de a merge mai departe la școală. Rămâne cam un sfert din populația adultă, care nu a sărit mai sus de gimnaziu.
Unii dintre „optclasiști” s-au dovedit a fi persoane versatile, care nu au nevoie de cultură generală sau de vreo calificare pentru a se descurca. Mulți dintre ei se descurcă mai bine și sunt mai reprezentați. Recent-înființatul partid POT l-a oferit României pe Paul-Ciprian Pintea, „farul” celor care au ignorat sala de clasă și s-au descurcat cu abilități de „școala vieții”, împiedicându-se, fără să conteze prea mult pentru ei sau alegători, în dosare penale.
Acum 30 de ani, partidele „vânau” frunți luminate prin mediul universitar, ca să se fălească, apoi, cu calitatea galeriei lor de candidați. Am avut miniștri cu doctorat și cu carieră universitară pe bune, dar ce folos? Tocmai în vremea lor, românii au dus-o cel mai rău.
Când se apropiau alegerile, oamenii simpli, netrecuți de cele opt clase, cereau părerea altora pe care îi credeau mai citiți și mai luminați. Aceștia, în multe cazuri, veneau cu argumente care vizau competențele de care am scris mai sus. Acum nimeni nu mai cere părerea nimănui. Fiecare gândește cu ce are în dotare.
Mulți au asimilat ad literam butada: „Un păpucar cu 4 clase a construit o țară, o clasă de intelectuali a distrus-o”. La naiba cu intelectualii? Cu ce ne încălzește pe noi școala miniștrilor, dacă salariul e mic și totul e scump? Mitul distrugerii României este foarte persistent la oamenii care se chinuie să trăiască de la o lună la alta din salariul minim pe economie și care, deloc întâmplător, nu au niciun fel de calificare și nu știu să facă mai nimic de capul lor. Problema nu e că ei există, problema e că sunt prea mulți!
Rezultatele testelor PISA și rezultatele examenelor naționale arată, fără putință de tăgadă, inapetenta românilor pentru cuvântul scris și incapacitatea noilor generații de a înțelege mesajele care li se transmit. Pentru cine nu este familiarizat cu testele PISA, acestea nu verifică materia care se predă la școală, ci capacitatea intrinsecă a tinerilor de 15 ani de a înțelege o cerință și de a o rezolva, folosind operații simple.
Titulatura de „partid al oamenilor tineri” mă duce cu gândul la o legătură cu masa tinerilor de azi, care vor constitui populația României de mâine și care vor alege lideri după chipul și asemănarea lor. Fund nebătătorit de scaunul din sală de clasă, coate care nu au stat niciodată pe bănci și creier populat de „școala vieții”.
Va fi o Românie de proletari, care vor alege conducători din rândurile lor. Alături vor coabita companiile care vor asigura venituri populației și sistemului de stat. Cum vor funcționa toate acestea, fără specialiști, fără oameni cu pregătire profesională? Vor aduce specialiști din alte locuri, de unde se găsesc. Românii vor lucra în zona de operator necalificat și nespecializat, iar în birouri va funcționa o clasă eterogenă ca origine, a cărei limbă comună va fi, cel mai probabil, engleza.
Tot din presă am aflat că senatorul cu 8 clase studiază online, la o prestigioasă instituție de învățământ superior: „Business Management” la Business Academy, sau la site-ul de matrimoniale „Academic Singles”. Invidioșilor! E clar că băiatul s-a descurcat și cu „faculta”! Va fi expert acreditat la un site de matrimoniale, poate va primi și o diplomă într-o calificare la care nici nu a visat toată armata de „tocilari”.
Nu trebuie să scoatem ochii politicienilor care au făcut liceul la seral, facultatea la privat sau nu le-au făcut nici pe acestea, fie au mințit în CV, când și-au depus candidaturile. Problema este că au fost aleși de un număr semnificativ de români, iar numărul acestor descurcăreți în clasa conducătoare pare să crească de la un ciclu electoral la altul. Cine știe? Poate că așa arată „România profundă” pe care, atât clasa conducătoare, cât și presa, au ignorat-o sau nu au abordat-o cu suficientă seriozitate.