Iancu Berceanu, doctor în Geografie! Performanță remarcabilă a unui profesor de la liceul din Dudeștii Vechi

[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width=”1/1″][cmsmasters_text]

Performanță academică deosebită al unui cadru didactic la liceul din Dudeștii Vechi. După mai mulți ani de muncă și cercetare, Iancu Berceanu a fost distins de Universitatea de Vest din Timișoara cu titlul de doctor, după ce și-a susținut teza „Conservare și promovare identitară la minoritățile etnice din Județul Timiș, în contextul politicii transfrontaliere a României”.

Munca de cercetare întinsă pe mai mulți ani a lui Iancu Berceanu, profesor de geografie la Liceul Teoretic „Sfinții Kiril și Metodii” din Dudeștii Vechi, a dat roade. A primit titlul de doctor din partea Universității de Vest Timișoara, în urma prestației de joi, 30 martie, în care și-a susținut teza cu titlul „Conservare și promovare identitară la minoritățile etnice din Județul Timiș, în contextul politicii transfrontaliere a României”. A fost notat cu calificativul „foarte bine”. Lucrarea complexă a presupus inclusiv muncă de teren pe perioada a aproximativ patru ani.

 

 

Dr. Iancu Berceanu este, din 2004, profesor titular de geografie la Liceul Teoretic „Sfinții Kiril și Metodii” din Dudeștii Vechi, acolo unde este, totodată, director adjunct. În 2006 a contribuit la monografia comunei Dudeștii Vechi, apoi a publicat articole de geografie umană despre bulgarii bănățeni, pentru ca în 2018 să publice cartea „Strategii didactice moderne și eficiența învățării geografiei”. Din 2015 predă și la Școala Gimnazială Cenad. În perioadele 2016 – 2017 și 2018 – 2020 a fost director adjunct la liceul din Dudeștii Vechi.

Totodată, Iancu Berceanu este autorul mai multor articole de analiză și opinie pe site-ul Tribuna.

*

„Conservare și promovare identitară la minoritățile etnice din Județul Timiș, în contextul politicii transfrontaliere a României”

Tema și profilul tezei de doctorat au rezultat din sesizarea multiplelor mutații din ultimele decenii în structura și practicile etno-culturale ale populației județului Timiș. Comunitățile locale au fost și sunt marcate de schimbări în structura etnică a populației. Din întreaga arie a Banatului românesc, cea mai mare diversitate etnică se întâlnește în Județul Timiș, unde se află și cea mai mare parte a populației etnice minoritare. De asemenea, Timișoara are rolul de centru polarizator al întregii regiuni, iar prezența instituțiilor de cultură cu acoperire regională face din municipiul aflat pe Bega un punct nodal al activităților prin care se manifestă și se promovează identitatea minorităților etnice.

A fost un studiu aplicat, structurat în șapte capitole, cu o întindere de 406 pagini. Au fost studiate implicațiile subtile pe care le are politica transfrontalieră a României (relațiile cu țările vecine) în conservarea și promovarea identității la minoritățile etnice din Județul Timiș.

Din conglomeratul multietnic al Banatului de pustă au fost selectate minoritățile maghiară, sârbă, bulgară și ucraineană, deoarece acestea au ca țară înrudită, o țară care se învecinează cu România. Asupra lor se răsfrâng efectele politicii transfrontaliere a României. Nu în ultimul rând, 65% din bulgarii și 56% din sârbii României trăiesc în județul Timiș.

De asemenea, autorul a studiat legăturile informale și instituționalizate ale minorităților din Județul Timiș cu comunitățile omoloage aflate pe teritoriul Serbiei și al Ungariei, mai cu seamă pe teritoriul Banatului sârbesc. Pentru a realiza acest demers, acesta a făcut apel unei game variate de surse de informare: bibliografie, informații statistice, conținutul proiectelor transfrontaliere, activitatea ONG-urilor de utilitate publică, programele culturale ale județului, comunelor și orașelor, 25 de interviuri aplicate persoanelor implicate direct în conservarea identității etno-culturale a minorităților, 382 de chestionare aplicate în 15 localități cu populație etnică minoritară, presa reprezentativă a minorităților etnice.

Metodele de cercetare aplicate de profesorul Berceanu și maniera de abordare a problematicii au fost inovatoare, după cum au subliniat membrii comisiei de acordare a titlului de doctor. Suntem în fața unei lucrări documentate din surse multiple, a cărei tematică – potențial sensibilă – a fost tratată cu responsabilitate, în mod științific, echilibrat.

Din concluziile prezentate de proaspătul doctor în geografie umană se desprind următoarele:

1. Politica transfrontalieră a României a avut un impact pozitiv în păstrarea identității comunităților etnice din arealul geografic studiat.
2. Implementarea programelor culturale și sociale transfrontaliere începând cu anul 1990 au favorizat conservarea și promovarea identității etno-culturale a minorităților etnice, iar aceasta s-a reflectat în îmbunătățirea și consolidarea legăturii dintre acestea și țara – gazdă, România. Cercetarea relevă o percepție pozitivă a românilor ca etnie și a României ca țară. Libertatea de exprimare și ajutorul acordat comunităților etnice minoritare au avut ca efect apropierea acestora față de români.
3. Politicile transfrontaliere au favorizat și au întărit legăturile dintre membrii unei minorități etnice aflată pe teritoriul a două țări vecine (cum este cazul minorităților maghiară, germană sau bulgară, aflate, deopotrivă, în Serbia și România).
4. Conservarea identității etnice și impactul politicii transfrontaliere în acest proces nu depind decât parțial de distanța față de țara de origine a etniei. Distanța reduce frecvența vizitelor membrilor comunității etnice minoritare, dar acest factor este perceput ca fiind pe locul 5 din 8 ca importanță, cu un scor sub 40 din 100. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare la distanță, școala în limba maternă și studierea limbii materne, publicațiile au intervenit în sens pozitiv în acest proces.
5. Dispersia populației etnice minoritare este un factor important în eficiența proceselor de conservare și promovare identitară, deoarece majoritatea componentelor strategiei de conservare și promovare identitară a minorităților sunt active în localitățile și în zonele cu populație etnică minoritară compactă sau cu număr semnificativ de membri.

Rezultatele parțiale rezultate în urma aplicării recensământului din 2022, cu referință la data de 1 decembrie 2021, au relevat o scădere de peste 20% a populației etnice minoritare. Cauzele au fost multiple: numărul mare al celor care au „sărit” peste secțiunea de declarare a etniei și a religiei din formularul de recensământ, natalitatea scăzută, mortalitatea ridicată din comunitățile cu populație îmbătrânită, emigrarea tinerilor în străinătate.

Proaspătul doctor în geografie a subliniat că „recensămintele sunt un indicator fidel al eficienței strategiilor de conservare și promovare identitară a minorităților etnice. Cine este român/maghiar/sârb/bulgar? Persoana care se declară ca aparținător al acestei etnii. Variația numărului și a ponderii acestora sunt influențate de migrațiune, dar mai ales de dorința omului de a-și afirma identitatea etnică, importanța acestui subiect pentru el”.

Citește și:

Cultura în vreme de război

Ce ne-a adus și ce ne-a lăsat nouă Creștinismul?

Minciunile care ne plac

[/cmsmasters_text][/cmsmasters_column][/cmsmasters_row]