O poveste veche spune că sub Sânnicolau Mare s-ar afla un tunel care ar fi legat Biserica Romano-Catolică de Cenad. A fost construit pentru refugiu, pentru trecerea oamenilor și a averilor sau poate este doar una dintre legendele născute în jurul vechilor construcții ale Banatului? Misterul nu a fost pe deplin lămurit.
În centrul uneia dintre cele mai persistente legende urbane ale Sânnicolaului Mare se află Biserica Romano-Catolică, ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, la inițiativa contelui Sándor Nákó. Construcția bisericii a început în 1814 și a fost finalizată în 1824. Documentarea istorică a edificiului este însă incompletă: autorii unei lucrări dedicate familiei Nákó notează că nu au fost găsite, în fondul de documente de la Vilshofen, actele sau planurile referitoare la construcția bisericii.
Tocmai această lipsă a documentelor pare să fi lăsat loc pentru una dintre cele mai fascinante povești locale.
Un drum ascuns pe sub pământ
Legenda transmisă în Sânnicolau Mare vorbește despre existența unui pasaj subteran care ar fi pornit din zona bisericii și ar fi ajuns până la Cenad, localitate aflată la aproximativ 12 kilometri distanță. O variantă a poveștii spune că tunelul ar fi fost folosit ca ieșire secretă în cazul unui pericol, permițând celor aflați în interiorul orașului să se retragă fără a fi observați.
O altă variantă leagă tunelul de familia Nákó și de vechile construcții nobiliare din Sânnicolau Mare. În această interpretare, pasajul ar fi putut avea rolul de a permite circulația discretă între anumite proprietăți sau de a proteja persoane și bunuri în vremuri tulburi. Există însă și o versiune mai spectaculoasă a legendei: aceea potrivit căreia tunelul nu s-ar fi oprit la Cenad, ci ar fi continuat spre teritoriul Ungariei.
Aceste variante apar în memoria locală, însă nu trebuie prezentate drept fapte istorice demonstrate. O mărturie publicată despre patrimoniul Sânnicolaului menționează explicit existența poveștii unui tunel „de la Sannicolau la Cenad”, dar arată că unii localnici susțineau chiar varianta unei legături cu Ungaria.
De ce tocmai biserica?
Povestea capătă și mai multă forță prin faptul că biserica romano-catolică are o criptă a familiei Nákó. Existența criptei este documentată, iar aceasta se află în interiorul bisericii.
Mai mult, lucrarea dedicată familiei Nákó consemnează direct faptul că în jurul bisericii circula „povestea captivantă despre un tunel subpământean”. Aici apare una dintre întrebările cele mai interesante pentru cercetătorii istoriei locale:
Este posibil ca o structură reală – o criptă, un culoar tehnic, o pivniță sau un pasaj subteran – să fi stat la originea legendei? Sau, dimpotrivă, povestea tunelului s-a născut din imaginația colectivă, alimentată de existența criptei și de trecutul zbuciumat al regiunii?
Cenadul – capătul firesc al legendei
Faptul că legenda indică tocmai Cenadul nu este întâmplător. Cenadul are o istorie mult mai veche decât Sânnicolau Mare și a reprezentat, timp de secole, un important centru politic și religios al zonei. În tradiția istorică a Banatului, vechea Morisena/Cenad este legată de perioada formațiunilor medievale timpurii și de figura lui Ahtum.
Între Sânnicolau Mare și Cenad a existat permanent o legătură geografică și istorică. Chiar și infrastructura modernă reflectă această apropiere: documentele privind rețeaua feroviară indică o distanță de aproximativ 12 kilometri între Sânnicolau Mare și Cenad.
Pentru imaginația colectivă, două localități cu o asemenea istorie și apropiere puteau fi ușor unite printr-un element misterios: un drum ascuns sub pământ.
Tunel real sau legendă?
Aici trebuie făcută distincția esențială. Nu există în sursele istorice o dovadă documentară solidă că subteranul dintre biserica romano-catolică din Sânnicolau Mare și Cenad ar exista ca tunel continuu.
Mai mult, o asemenea construcție ar fi fost o lucrare extraordinară pentru epoca respectivă. Un tunel de aproximativ 12 kilometri ar ridica probleme tehnice uriașe: ventilație, drenaj, stabilitatea terenului, iluminare, acces și întreținere. Dar asta nu înseamnă că toate poveștile despre spații subterane sunt inventate.
Într-un oraș cu o istorie atât de veche, existența unor pivnițe, cripte, culoare sau mici pasaje subterane este perfect plauzibilă. Întrebarea este dacă acestea au fost vreodată conectate într-un sistem mai amplu. Iar aici legenda rămâne deschisă.
O poveste care merită cercetată
Poate că adevărata valoare a legendei nu constă în a demonstra cu orice preț că tunelul există. Valoarea ei este că păstrează o frântură din memoria orală a orașului. Generații de localnici au vorbit despre un drum ascuns care ar fi legat Sânnicolau Mare de vechiul centru de la Cenad. Povestea a supraviețuit, chiar dacă dovezile materiale nu au fost până acum prezentate convingător.
Iar faptul că documentarea istorică a bisericii nu a păstrat planurile construcției sale nu face decât să lase un spațiu pentru întrebări. Poate că tunelul nu a existat niciodată. Poate că a existat doar o porțiune de pasaj, transformată de-a lungul generațiilor într-o poveste despre un drum până la Cenad. Sau poate că undeva, sub pământ, există încă o structură pe care timpul a ascuns-o.
Cert este că legenda tunelului face parte din patrimoniul orașului Sânnicolau Mare și reprezintă una dintre acele povești locale care merită cercetate nu doar pentru misterul lor, ci și pentru ceea ce spun despre felul în care un oraș își păstrează trecutul.
Iar întrebarea rămâne: dacă tunelul nu există, de unde a apărut povestea lui?
Citește și: Castelul Nako, cartea de vizită a orașului Sânnicolau Mare
Citește și: De unde vine numele Sânnicolau Mare? Povestea unui nume vechi de sute de ani
