De aproape un secol circulă povestea unui coridor subteran care ar lega vechea Morisena de Mureș și, potrivit unei legende locale, ar continua pe sub râu până la Szeged. Un preot a consemnat povestea în 1935. Arheologia confirmă că sub pământul Cenadului există construcții vechi. Dar există cu adevărat tunelul?
În Cenad, istoria nu se vede întotdeauna. Uneori este la suprafață: o biserică, o ruină, o hartă veche, un fragment de zid. Alteori este sub pământ. Și tocmai aici începe una dintre cele mai persistente povești ale locului.
Se spune că sub Cenad ar exista un sistem de galerii și coridoare subterane, unele legate de vechea cetate Morisena, iar unul dintre ele ar fi trecut pe sub Mureș și ar fi ajuns până la Szeged. O poveste care, spusă astăzi, sună aproape neverosimilă.
Dar nu este o invenție apărută pe internet. Legenda a fost consemnată în scris încă din 1935, de preotul Gheorghe Cotoșman, în monografia Din trecutul Bănatului – Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad.
Povestea consemnată în 1935
Cotoșman vorbea despre un coridor despre care localnicii spuneau că s-ar afla sub clădirea unui vechi „hambar”, asociat unei mori cu aburi care fusese distrusă de un incendiu în 1928. Potrivit tradiției consemnate de autor, galeria ar fi continuat pe sub Mureș până la închisoarea din Seghedin, actualul Szeged, în Ungaria.
Aceeași tradiție lega coridorul de zona vechii bazilici, pe locul căreia se află astăzi biserica romano-catolică. Mai mult, oamenii din Cenad povesteau că subterana ar fi fost folosită în perioada otomană ca loc de detenție.
Iar motivul pentru care nimeni nu s-ar fi aventurat în interior era unul cât se poate de medieval: teama de spiritele despre care se spunea că ar locui acolo. Povestea este reprodusă în lucrări locale ulterioare care citează monografia din 1935.
Este important însă cum a fost formulată informația încă de atunci. Nu „există tunelul”. Ci „se spune că ar fi”. Această diferență de câteva cuvinte este esențială. Cotoșman consemna o tradiție locală, nu prezenta rezultatul unei cercetări arheologice.
De ce tocmai un tunel până la Szeged?
Distanța dintre Cenad și Szeged este de aproximativ 35 de kilometri în linie dreaptă, potrivit sursei care reproduce povestea veche. Pentru un tunel medieval sau otoman, o asemenea distanță ar fi o construcție extraordinară.
Ar presupune probleme inginerești uriașe: ventilație, evacuarea apei, stabilitatea terenului și traversarea Mureșului. De aceea, afirmația trebuie privită cu multă prudență.
În lipsa unor cercetări arheologice care să identifice traseul, intrările și structura unei asemenea galerii, nu există o bază suficientă pentru a spune că tunelul Cenad–Szeged a existat.
Dar asta nu înseamnă că toate poveștile despre subteranele Cenadului sunt inventate. Și aici lucrurile devin mult mai interesante.
Pentru că sub Cenad există cu adevărat ceva
Cenadul nu este o localitate oarecare. Aici s-a aflat Morisena, un important centru politic și religios medieval.
Registrul Arheologic Național include în centrul actualei localități situl arheologic „Cetatea Morisena de la Cenad”, cu vestigii care acoperă mai multe perioade istorice: de la epoca romană și secolele VIII-IX până la Evul Mediu și perioada otomană. Nucleul sitului este considerat a fi în zona actualei biserici catolice.
Cu alte cuvinte, când vorbim despre „Cenadul de sub Cenad”, nu vorbim despre o fantezie.
Există un oraș istoric îngropat parțial sub localitatea actuală.
Problema este că nu toate elementele lui au fost cercetate suficient.
O analiză academică dedicată arheologiei Cenadului arată tocmai dificultatea cercetării: situl medieval este suprapus în mare parte de localitatea modernă, ceea ce complică investigațiile arheologice. Studiul subliniază și necesitatea confruntării izvoarelor istorice cu cercetarea de teren pentru a înțelege evoluția vechii Morisena.
Așadar, avem un paradox: știm că sub actualul Cenad se află urmele unui centru istoric important, dar nu cunoaștem încă toate detaliile acestuia.
Baptisteriul care a fost cu adevărat sub pământ
Poate cel mai bun argument pentru a nu respinge automat toate poveștile despre „subteranele Cenadului” este un monument care nu mai ține de legendă. Este vorba despre un baptisteriu paleocreștin, descoperit la Cenad în timpul cercetărilor arheologice din secolul al XIX-lea.
Sursele istorice despre săpăturile din 1868 îl descriu ca fiind construit subteran, în apropierea unei bazilici. Nu este o poveste despre spirite.
Nu este o tradiție transmisă de bătrâni. Este un vestigiu arheologic. Un spațiu real, construit sub nivelul solului, care dovedește că în vechiul Cenad existau structuri subterane cu funcție religioasă. Și aici apare o întrebare fascinantă:
Dacă oamenii au construit asemenea spații sub pământ cu multe secole în urmă, cât de multe dintre structurile vechii Morisena mai sunt astăzi ascunse?
Cetatea care încă nu este pe deplin înțeleasă
Un alt motiv pentru care poveștile despre tuneluri au prins rădăcini este existența cetății medievale. Cenadul a fost un centru fortificat important.
Un plan al cetății realizat în 1697 de Luigi Ferdinando Marsigli este una dintre sursele cartografice importante pentru cercetarea vechiului Cenad. Cercetătorii au încercat să suprapună planul istoric peste configurația actuală a localității, dar corespondența exactă dintre unele elemente ale planului și terenul actual rămâne dificil de stabilit.
Mai mult, o revistă de cultură istorică publicată de Cenad observă că planul cetății este încă insuficient studiat și că lipsa cercetărilor arheologice sistematice îngreunează identificarea tuturor elementelor reprezentate.
Cu alte cuvinte, harta există, dar terenul modern a acoperit o parte din răspunsuri. Iar acolo unde documentele se termină, imaginația oamenilor începe.
Tunel pentru fugă sau poveste născută din ruine?
În Evul Mediu și în perioada modernă timpurie, poveștile despre tuneluri secrete apar în foarte multe localități europene. Cetățile aveau uneori ieșiri ascunse.
Mănăstirile aveau cripte. Casele importante aveau pivnițe. Fortificațiile aveau pasaje tehnice. Unele astfel de structuri sunt reale.nAltele au fost exagerate în timp. Iar unele au fost pur și simplu inventate.
În asemenea condiții, o criptă reală poate deveni „tunel”. O pivniță poate deveni „galerie”. Un canal de evacuare a apei poate deveni, peste generații, „drum secret”. Iar un pasaj de câteva zeci de metri poate ajunge, în poveste, până în altă țară.
Dar tunelul către Szeged?
Aici trebuie trasă o linie clară. Nu am identificat o dovadă arheologică sau documentară verificată care să demonstreze existența unui tunel continuu Cenad–Szeged. Există însă o tradiție consemnată în scris în 1935 și reluată ulterior în literatura locală și în lucrări despre presupusele subterane din România.
Dacă sub Cenad există încă urmele unui oraș medieval pe care nu l-am cercetat în întregime, ce alte povești se află încă sub pământ?
Citește și: Castelul Nako, cartea de vizită a orașului Sânnicolau Mare
Citește și: De unde vine numele Sânnicolau Mare? Povestea unui nume vechi de sute de ani
Citește și: Misterul de la Morisena: Achtum, Gerard și începuturile Cenadului
Citește și: Există un drum ascuns spre Cenad? Legenda tunelului care dăinuie de generații la Sânnicolau Mare
