„Drumurile mătăsii – O nouă istorie a lumii” lucrarea istoricului britanic și cadru universitar la Oxford Peter Frankopan a apărut, în primă ediție, în 2015. S-a vândut ca pâinea caldă. În România, a apărut în traducere, pentru prima data, în 2018 și s-a bucurat de succes, în pofida masivității volumului și a prețului nu tocmai modeste.
„Drumurile mătăsii” face trimitere la ruta comercială pe care au călătorit mărfuri, oameni și idei în antichitate și evul mediu, de-a latul Eurasiei, din China până la Roma. Nu este o istorie a acestui drum sau a caravanelor care l-au străbătut, ci o istorie a roului pe care l-au avut rutele comerciale în evoluția lumii, până în secolul nostru multipolar, nesigur și postmodernist.
În analiza istorică, accentul cade pe rolul îndeplinit de Asia Centrală și Orientul Mijlociu, ca arie-pivot al Eurasiei, ca centru de gravitație al culturii, civilizației și bunăstării globale. Asta m-a făcut să mă gândesc la geopolitică, mai precis la Teoria „Heartland” postulate în 1904 de britanicul Halford John Mackinder în lucrarea „Pivotul geographic al istoriei”. Aceasta a fost sintetizată astfel: „Cine guvernează Europa de Est comandă Heartland / Cine guvernează Heartland-ul comandă Insula Lumii / Cine guvernează Insula Lumii comandă Lumea”.
O caracteristică a acestui volum de reflecție istorică, scris într-un stil fluent, cu tact pedagogic, accesibil unei largi categorii de cititori, este atitudinea critică la adresa Occidentului. Civilizația vest-europeană, întinsă pe ambele maluri ale Atlanticului și-a asumat, începând cu epoca modernă, un rol pe care nimeni nu și l-a mai asumat înainte: acela de a răspândi beneficiile civilizației și de a crește bunăstarea la scară globală. Greșelile strategice impardonabile din ultima jumătate de secol au deteriorat imaginea Statelor Unite și a aliaților săi, atât în fostele colonii, cât și în „Inima Lumii”, al cărui control îi scapă din mână.
A scrie în secolul XXI o sinteză a principalelor evenimente care au jalonat istoria lumii nu este o este o opera cu care se poate mândri un savant. S-au scris nenumărate manuale, cursuri și sinteze, iar o altă carte de această factură nu ar aduce nimic nou. Atunci când intervine, însă, reflecția savantului, pornind de la esența faptelor istorice, încolțește acea sămânță de originalitate, care va da naștere unui trunchi viguros, care va fructifica și va da naștere altor germeni de gândire.
Nimeni nu știe dacă se va înfiripa, în deceniile următoare, un nou „drum al mătăsii”, sau dacă acesta va funcționa așa cum a funcționat în trecut, când Europa era doar o periferie a lumii civilizate de acum 1000 de ani (reprezentate de China, Califat și Bizanț).
Lectura acestui volum oferă numeroase argumente în favoarea „pivotului central” eurasiatic și motive de reflecție critică la adresa lumii vest-europene, dar oferă și o cantitate mare de informații obiective, lăsând loc cititorului pentru o reflecție proprie asupra lor.
„Astăzi lumea acordă foarte multă atenție evaluării impactului pe care probabil îl va avea creșterea economică rapidă în China, unde se preconizează că cererea de bunuri va crește de patru ori în următorul deceniu, sau analizei transformării sociale din India unde numărul persoanelor care au acces la un telefon mobil este mai mare decât al celor car dețin o toaletă funcțională. Însă nici China și nici India nu sunt cele mai bune puncta de observare, din care să înțelegem trecutul și prezentul lumii noastre. Adevărul este că, vreme de milenii, regiunea care se întinde între Occident și Orient, legând Europa de Pacific, a format axa pe care s-a rotit globul pământesc”, după cum se arată în fragmentul din prefață.
Cartea „Drumurile mătăsii” poate fi găsită și împrumutată inclusiv de la Biblioteca Orașului Sânnicolau Mare.
*
Site-ul tribunasnm.ro dedică o rubrică specială iubitorilor de carte. Intitulată „Citește cu noi”, secțiunea își dorește să dezvăluie publicului larg cărți mai puțin cunoscute și să le trezească și altora interesul de a le parcurge. Așa cum a făcut-o Iancu Berceanu, autorul recenziei, doctor în Geografie la Universitatea de Vest din Timișoara.
Citește și:
