„Theodoros” face parte dintre romanele lui Mircea Cărtărescu recent apărute și încă mai puțin cunoscute, însă la fel de valoroase. „Die Zeit”, o publicație consacrată din Germania, spunea despre „Theodoros” că este o „scriitură unică la nivel mondial”. A apărut la editura Humanitas și, așa cum Mircea Cărtărescu ne-a obișnuit, este o carte densă, pe care scriitorul român a scris-o în perioada pandemiei.
„Un nebun se află pe tronul Etiopiei”, aceste cuvinte au fost rostite de Cyril, patriarhul Alexandriei, în perioada de domnie a lui „Tewodros II, Rege al Regilor și Împărat al Împăraților Leu cuceritor al tribului lui Iuda, soțul Etiopiei și Logodnic al Ierusalimului”. Povestea a fost brodată în jurul uni personaj istoric real, un rege al singurei țări creștine din Africa, în anii 1854 – 1868, pe care cronicarii vremii și legendele l-au pomenit pentru vitejia, cruzimea și nebunia lui.
Când am închis coperta cărții, am rămas uimit de cantitatea mare de informație istorică, geografică și antropologică din paginile ei. Mircea Cărtărescu a mărturisit că a scris-o în perioadele de restricții repetate, cauzate de pandemia de Covid-19, care ne-au pigmentat existența în 2020-2021. În urmă cu vreo trei decenii, scriitorul a citit o scrisoare a lui Ion Ghica adresată lui Vasile Alecsandri, în care îl evocă pe cruntul rege al etiopienilor, lansând ipoteza descendenței sale dintr-un servitor valah, dispărut de la moșia sa din Ghergani, județul Dâmbovița.
Roman de ficțiune pseudoistorică, așezat bine în trendul literaturii începutului de veac XXI, „Theodoros” este o carte densă, cu un fir epic frânt, din cauza prezentării diacronice a întâmplărilor. Planul exterior, obiectiv, se întrepătrunde cu viața lăuntrică a personajului principal. Bogăția și diversitatea informațiilor culese din Biblie, „Kebra Nagast” (cronica regilor Etiopiei), la care se adaugă multe surse istorice, l-ar putea obosi pe cititorul neantrenat, iar pe cei mai pretențioși i-ar putea îndemna să îl acuze pe autor de eclectism.
În multe locuri, romanul mi-a adus aminte de nuvelele lui Panit Istrati, dar stilul lui Cărtărescu este unul original, chiar dacă aventura și problematica existențială sunt pornite din aceeași sămânță, purtătoare a aceluiași ADN cultural, germinată în același sol al Valahiei, de după Fanarioți.
Volumul se află și în fondul Bibliotecii orășenești de la Sânnicolau Mare.
*
Site-ul tribunasnm.ro dedică o rubrică specială iubitorilor de carte. Intitulată „Citește cu noi”, secțiunea își dorește să dezvăluie publicului larg cărți mai puțin cunoscute și să le trezească și altora interesul de a le parcurge. Așa cum a făcut-o Iancu Berceanu, autorul recenziei, doctor în Geografie la Universitatea de Vest din Timișoara.
Citește și:

