Abandonată de zeci de ani, ajunsă în stare avansată de degradare, un focar de infecție, Sinagoga din Fabric, aflată pe lista monumentelor istorice, ar putea fi readusă la viață. Se face un prim pas, acela de a repune în siguranță clădirea. Urmează ca, în urma unei colaborări cu Primăria Timișoara, o asociație specializată în conservării arhitecturii istorice cu sediul în New York să îi ofere o direcție.
Sinagoga din Fabric a fost închisă în ultimii ani ai comunismului. A urmat vandalizarea ei, au fost furate obiecte și, în timp, a fost uitată și de cei care au contribuit la distrugerea ei. Treptat, pe exterior, construcția de dezintegrează, iar în interior atmosfera e și mai dezolantă. Sunt rupte bucăți întregi din construcție care, în timp, s-au transformat în moloz. Pe unul dintre pereți, un graffiti e dovada tangibilă că vandalii au fost prezenți. Singurii care nu au abandonat clădirea, ci au transformat-o în casă, sunt porumbeii. Prezența lor se vede pe podeaua sinagogii, plină de găinaț. Mirosul e respingător, iar sinagoga a devenit mai degrabă un focar de infecție.
Vitraliile cupolei sunt printre singurele rămase intacte. Prin ele se întrevede o rază de lumină și de speranță pentru viitorul Sinagogii Fabric. Clădirea a fost preluată în administrare la finalul anului trecut de Primăria Timișoara, care a reușit să semneze un „memorandum de înțelegere” cu World Monuments Fund, cea mai importantă organizație independentă dedicată protejării celor mai valoroase situri din lume, cu sediul în New York. Astfel, se face deja un prim pas pentru menținerea în viață a clădirii. Vor începe lucrările de punere în siguranță, iar costurile de 965.564,19 de lei cu TVA inclusiv sunt suportate de WMF. Primarul Fritz visează deja departe și vede spațiul transformat într-unul multifuncțional, „adică nu doar teatru sau un muzeu”.
„Pentru mine asta este un moment important, pentru că salvarea acestei sinagogi nu are doar o valoare arhitecturală, ci ține și de moștenirea valorilor Timișoarei, de păstrarea acestor valori și de felul în care reușim să transmitem un semnal împotriva antisemitismului și pentru multiculturalitate. Abia aștept să intrăm în această nouă etapă în care toată comunitatea timișoreană va folosi această clădire într-o nouă funcțiune culturală. Cel mai probabil va fi un spațiu multifuncțional, adică nu doar un teatru sau un muzeu, ci un spațiu care se poate folosi pentru mai multe lucruri. Și tocmai că această colaborare cu World Monuments Fund există pentru a stabili mult mai exact ce fel de centru cultural ne dorim, ca oraș și comunitate locală”, a spus Fritz, aflat în vizită la Sinagoga Fabric.
„Reutilizare adaptivă”
Tot new-yorkezii de la World Monuments Fund vor selecta o firmă specializată pentru analizarea sitului, elaborarea studiilor tehnice și pentru organizarea de ateliere și consultări în vederea transformării monumentului istoric în spațiu pentru cultură și comunitate. Este un proiect de „reutilizare adaptivă”, spune Javier Ors Ausin, aflat în dreapta primarului Fritz, de unde se declară fericit de începerea proiectului.
„Acum, după multe conversații, putem să începem proiectul pentru reutilizarea adaptativă. Vom defini un proces participativ pentru ca împreună cu autoritățile locale, cu experți locali, cu comunitatea care locuiește în zonă și cu comunitatea iudaică să îi definim un nou folos Sinagogii”, a declarat arhitectul Javier Ors Ausín.
Munca grea pentru readucerea la viață a Sinagogii Fabric va urm de abia din acel moment. Primăria Timișoara va fi responsabilă să facă licitații și să găsească fonduri pentru a salva monumentul istoric. „Dacă ar fi să arunc acum o cifră, cred că e vorba de 10 milioane de euro”, a opinat Fritz.
Sinagoga din Fabric, după planurile lui Leopold Baumhorn
Sinagoga din Fabric a fost construită după proiectul arhitectului maghiar Leopold Baumhorn, proiectată după tradiția marilor sinagogi din Imperiul Austro-Ungar. Ea a fost construită între anii 1897 – 1899, în stil eclectic, cu elemente neuromaure, gotice și elemente de stil neorenascentist italian. Era denumită „Sinagoga Nouă”, pentru că o înlocuia pe cea din apropiere, aflată pe strada Timocului. A fost inaugurată în 3 septembrie 1899, devenind un lăcaș de cult iudaic din Timișoara.
Închisă la finalul perioadei comuniste, clădirea a fost abandonată. Ca multe alte construcții din România, clădirea Sinagogii este clasată în listele de protecție naționale ca monument istoric sub codul de clasare TM-II-m-B-06128, este amplasată în zona de protecție istorică denumită Ansamblu urban “Fabric” (II).
