Cercetători din nouă țări au participat la cea de-a patra ediție a Conferinței Internaționale ErgoWork, organizată la Universitatea Politehnica Timișoara. Peste 50% dintre autorii lucrărilor științifice acceptate sunt doctoranzi, iar temele abordate au vizat colaborarea om–AI, ergonomia, sănătatea angajaților și transformarea digitală a mediului profesional.
Inteligența artificială și automatizarea schimbă rapid modul în care oamenii lucrează, iar una dintre cele mai importante provocări ale prezentului este găsirea echilibrului dintre performanța tehnologică și capacitatea umană de a lua decizii responsabile. Aceasta a fost tema centrală a celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale Bienale ErgoWork 2026, desfășurată la Timișoara, în format hibrid, sub genericul „Ergonomics for Mind and Machine – Shaping Resilient Work Systems”.
Evenimentul a reunit, la Universitatea Politehnica Timișoara, cercetători, cadre didactice, studenți și reprezentanți ai mediului economic, într-un dialog internațional despre viitorul muncii, integrarea tehnologiilor emergente și dezvoltarea unor sisteme profesionale centrate pe om. Conferința a fost organizată de Asociația ErgoWork, în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara și compania GreenForest, cu sprijinul Federației Societăților de Ergonomie din Europa (FEES), al Asociației Internaționale de Ergonomie (IEA) și al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA).
Cercetare internațională și implicarea noii generații de specialiști
Dimensiunea științifică a manifestării este evidențiată de participarea a 162 de autori, ale căror contribuții au fost incluse în cele 46 de lucrări acceptate spre publicare, dintr-un total de 58 de propuneri transmise. Aproximativ două treimi dintre autori provin din România, în timp ce restul reprezintă universități și centre de cercetare din Ecuador, Brazilia, Ungaria, Croația, Germania, Serbia, Lituania și Portugalia.
Un element important al ediției din acest an îl reprezintă implicarea tinerilor cercetători: peste jumătate dintre autori sunt doctoranzi, fapt care confirmă interesul noii generații academice pentru domenii aflate în plină transformare, precum ergonomia digitală, interacțiunea om–mașină și sănătatea ocupațională. Pentru comunitatea academică timișoreană, ediția din 2026 a avut și o semnificație instituțională deosebită. Prof. univ. dr. ing. Anca Drăghici, cadru didactic la Facultatea de Management în Producție și Transporturi din cadrul UPT și președinte al Asociației ErgoWork, a fost aleasă recent în funcția de președinte al Federației Societăților de Ergonomie din Europa (FEES).
„Am pus UPT pe harta Europei încă o dată, dacă mai era nevoie. Temele de discuție au fost foarte interesante, unele prezentări fiind chiar de pionierat, datorită speakerilor invitați și calității lucrărilor propuse. Nu ne-am oprit doar la domeniul ergonomiei clasice și al organizării locurilor de muncă, ci am depășit granițele acestuia în zona tehnologiilor moderne emergente, a Industriei 5.0, respectiv a managementului riscurilor ocupaționale și a stării de bine (well-being) la locul de muncă”, a declarat prof. univ. dr. ing. Anca Drăghici.



Ce activități trebuie să rămână în responsabilitatea oamenilor în era AI?
Una dintre principalele teme ale primei zile a conferinței a fost relația dintre inteligența artificială și capacitățile umane. Evenimentul, găzduit de compania GreenForest și transmis online, a debutat cu mesaje din partea conducerii Asociației Internaționale de Ergonomie, reprezentată de prof. Andrew Thatcher și a comunității europene de profil.
Dezbaterile au fost conectate și la campania europeană EU-OSHA 2026–2028, „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”, subliniind importanța bunăstării angajaților într-un mediu profesional tot mai tehnologizat. Punctul central al primei zile a fost workshopul „Designing Work with AI for Human Capability and Meaning”, moderat de Sebastian Capotescu, la care au participat reprezentanți ai mediului academic, industrial și corporate.
Pornind de la un studiu aplicat pe 103 studenți din domeniile Arhitectură, Inginerie și Management, participanții au analizat o întrebare esențială pentru viitorul pieței muncii: ce sarcini ar trebui să rămână în responsabilitatea oamenilor, chiar și atunci când inteligența artificială le poate executa mai rapid? Discuțiile au vizat necesitatea păstrării competențelor profesionale, a gândirii critice și a discernământului uman, astfel încât tehnologia să devină un instrument de sprijin, nu un substitut pentru responsabilitatea individuală și capacitatea de decizie.
De la ergonomie cognitivă la realitate virtuală și sănătate digitală
A doua zi a conferinței s-a desfășurat la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara, unde dezbaterile au continuat prin prezentarea unor metode și rezultate de cercetare aplicate. Printre contribuțiile plenare s-a numărat prezentarea prof. Stelian Brad, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, privind utilizarea optimizării Pareto pentru distribuirea echilibrată a sarcinilor între oameni și inteligența artificială.
Prof. Jörg Niemann, de la Universitatea de Științe Aplicate din Düsseldorf, a abordat ergonomia cognitivă și utilizarea tehnologiei eye tracking pentru analiza modului în care operatorii procesează informațiile complexe. La rândul său, conf. univ. Jasna Leder Horina, de la Universitatea din Zagreb, a prezentat perspective asupra biomecanicii și siguranței în transporturi.
Programul academic a inclus și teme precum convergența dintre inteligența artificială și ecosistemele digitale de sănătate, prezentată de prof. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar (UPT), designul interior multifuncțional sustenabil, abordat de conf. univ. dr. arh. Anamaria Andreea Anghel (UPT), dar și utilizarea realității virtuale ca metodă non-farmacologică de relaxare și susținere a stării de bine, prin proiectul „Immersive Calm”, prezentat de dr. Maria Trușculescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara.
Participanții au avut ocazia să urmărească și o demonstrație practică în primul spațiu de proiecție imersivă 360° din sistemul universitar românesc, dezvoltat la Universitatea Politehnica Timișoara. Totodată, programul a inclus un workshop online organizat de MDPI, dedicat doctoranzilor.
Patru direcții de cercetare pentru viitorul locurilor de muncă
Lucrările prezentate în sesiunile paralele și în cadrul expoziției de postere au acoperit patru direcții strategice, relevante pentru transformările actuale ale mediului profesional. Prima a vizat ergonomia fundamentală și proiectarea spațiilor de lucru, de la amenajarea spațiilor comunitare până la conservarea capitalului de cunoștințe în proiectele inginerești complexe.
A doua direcție a inclus sistemele inteligente și biomecanica, cu accent pe colaborarea dintre oameni și roboți, utilizarea senzorilor portabili pentru evaluarea posturii și dezvoltarea unor soluții logistice centrate pe nevoile umane. Securitatea, sustenabilitatea și starea de bine la locul de muncă au reprezentat o altă temă majoră, fiind analizate modalități de prevenire a riscurilor psihosociale, biologice și industriale. Nu în ultimul rând, ergonomia cognitivă și educația viitorului au adus în discuție combaterea tehnostresului, utilizarea mediilor de învățare holografice și adaptarea comunicării vizuale la noile tehnologii bazate pe inteligență artificială.
Timișoara, un punct de referință pentru cercetarea europeană în ergonomie
Prin coorganizarea ErgoWork 2026, Universitatea Politehnica Timișoara își consolidează rolul de centru de dialog între cercetarea științifică internațională și nevoile concrete ale industriei. Concluziile conferinței evidențiază faptul că transformarea digitală a muncii nu presupune doar introducerea unor tehnologii mai performante, ci și regândirea responsabilităților, a condițiilor de lucru și a relației dintre oameni și sisteme inteligente.
Într-o economie în care inteligența artificială și automatizarea vor avea un rol tot mai important, dezvoltarea unor medii profesionale reziliente depinde de capacitatea organizațiilor de a integra progresul tehnologic fără a pierde din vedere sănătatea, autonomia, competențele și potențialul uman. Mesajul central al ErgoWork 2026 este, astfel, unul clar: viitorul muncii nu trebuie construit doar în jurul performanței mașinilor, ci mai ales în jurul oamenilor care le folosesc.
*
Urmăriți-ne și pe pagina oficială de Facebook. Dacă ați fost martorii unui eveniment care poate deveni știre și dacă aveți imagini sau videouri, ni le puteți trimite printr-un mesaj pe pagina noastră de Facebook, fie pe Whatsapp, la numărul de telefon 0760 574 591.
Ne poți urmări și pe Google News!
Citește și: UPT a dat startul pregătirilor pentru admiterea la Arhitectură. Peste 60 de participanți la prima sesiune

