Peste 70 de experți, cercetători și reprezentanți ai instituțiilor publice și europene au participat la Universitatea Politehnica Timișoara, la prima Conferință a Platformei Naționale de Adaptare. Evenimentul s-a încheiat cu „Declarația de la Timișoara privind adaptarea la schimbările climatice”, document care stabilește direcții de acțiune pentru următorii patru ani.
Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) a găzduit, în perioada 19–20 octombrie 2026, prima ediție a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare, dedicată identificării soluțiilor prin care România poate răspunde mai eficient riscurilor generate de schimbările climatice. Sub tema „Adaptarea la schimbările climatice în România: de la date la decizii”, participanții au analizat vulnerabilitățile climatice ale țării, rolul cercetării în fundamentarea politicilor publice și necesitatea unei colaborări mai strânse între specialiști și autorități.
Organizată de Centrul Suport pentru Acțiuni Climatice din cadrul UPT (CSAC-UPT), în parteneriat cu Platforma Națională de Adaptare și Administrația Națională de Meteorologie (ANM), conferința a reunit reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, cercetători, cadre universitare, specialiști din administrația publică locală și experți europeni.
Mesajul central al reuniunii a fost că adaptarea la schimbările climatice nu se poate limita la colectarea datelor și elaborarea strategiilor, ci presupune transformarea cunoașterii științifice în măsuri concrete, aplicabile la nivelul comunităților.
Cercetarea și colaborarea instituțională, esențiale pentru adaptare
În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. ing. Liviu Marșavina, prorector al UPT responsabil cu activitățile de cercetare și transfer tehnologic, a prezentat evoluția universității și rolul celor 26 de centre de cercetare ale instituției. Între acestea, Centrul Suport pentru Acțiuni Climatice reprezintă un exemplu al implicării mediului academic în abordarea unor probleme cu impact direct asupra societății.
Roxana Bojariu, reprezentanta Administrației Naționale de Meteorologie și coordonatoarea Platformei Naționale RO-ADAPT, a subliniat importanța consolidării unei rețele naționale de colaborare. Potrivit acesteia, răspunsul la schimbările climatice necesită dezvoltarea unei adevărate culturi a adaptării, bazate pe știință, tehnologie și creativitate.
La rândul său, Corina Dumitriu, din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Secretariatului General al Guvernului, a evidențiat legătura dintre adaptarea climatică și Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, insistând asupra conștientizării riscurilor și a adoptării unor decizii fundamentate.
Daniel George Surdu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, a pus accentul pe rolul finanțării proiectelor științifice și al educației în pregătirea societății pentru provocările climatice.
Coordonatorul conferinței, ș.l. dr. ing. Rareș Hălbac-Cotoară-Zamfir, directorul CSAC-UPT, a atras atenția că adaptarea are și o importantă dimensiune socială, dincolo de componenta tehnică.
„Adaptarea la schimbările climatice nu este doar o problemă strict tehnică, ci are o profundă dimensiune umană. Succesul acestor strategii depinde direct de educația pentru adaptare, de cultura comunităților noastre, de competențele din administrațiile publice și, mai ales, de încrederea solidă dintre instituții și cetățeni”, a declarat acesta.
România, conectată la inițiativele europene de adaptare
Dimensiunea europeană a adaptării climatice a fost abordată de Corina Murafa-Benga, reprezentantă a Misiunii Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice. Aceasta a prezentat cadrul european de cooperare, exemple de bune practici și oportunitățile de finanțare, inclusiv cele asociate dezvoltării Hub-urilor Naționale de Adaptare.
Astfel de structuri urmăresc să apropie cercetarea de administrația publică, facilitând transferul rezultatelor științifice și al soluțiilor deja testate către instituțiile responsabile de protejarea comunităților.
În cadrul dezbaterilor a fost evidențiată și necesitatea dezvoltării unor programe de studiu și a unor competențe specializate în domeniul adaptării climatice. Consolidarea capacității instituționale și pregătirea experților sunt considerate condiții importante pentru implementarea unor măsuri eficiente pe termen lung.
Participanții au discutat, totodată, despre barierele psihologice care pot întârzia implicarea publicului și despre modalitățile prin care comunitățile pot fi încurajate să adopte comportamente favorabile adaptării.
Subiectul a fost analizat într-un panel la care au participat conf. dr. Corina Ilin, de la Universitatea de Vest din Timișoara, psih. lector Tatiana Barbaros, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, și psih. Cristina Hălbac-Cotoară-Zamfir, de la Universitatea Politehnica Timișoara.
Concluzia dezbaterilor a fost că existența datelor, a tehnologiilor și a soluțiilor nu garantează, în sine, rezultate. Încrederea publicului, educația și capacitatea oamenilor de a acționa împreună sunt la fel de importante pentru succesul măsurilor de adaptare.
RO-ADAPT și „Adoptă o comunitate”, instrumente pentru acțiuni locale
Printre principalele instrumente prezentate la conferință s-a numărat platforma online și geoportalul GIS RO-ADAPT, demonstrat în funcționare live. Sistemul oferă acces la baze de date climatice și non-climatice, hărți interactive și cataloage de date disponibile prin interfețe API.
Aceste resurse pot sprijini evaluarea vulnerabilităților și a riscurilor climatice, precum și fundamentarea deciziilor la nivel local și național.
Un alt demers discutat a fost inițiativa „Adoptă o comunitate”, concepută pentru a conecta experții cu administrațiile publice. Prin intermediul acesteia, specialiștii pot sprijini regiuni, județe și localități în identificarea vulnerabilităților, gestionarea riscurilor și pregătirea unor măsuri de adaptare, inclusiv în vederea accesării finanțărilor disponibile.
Printre primele comunități vizate se numără Timișoara, județele Dolj și Buzău, precum și municipiul București.
Inițiativa urmărește să faciliteze accesul autorităților locale la expertiză și să transforme informațiile științifice în soluții adaptate nevoilor fiecărui teritoriu. În acest fel, colaborarea dintre cercetători și administrație poate contribui la identificarea unor măsuri concrete, în funcție de riscurile și vulnerabilitățile existente.
„Declarația de la Timișoara” stabilește direcțiile pentru 2026–2030
Unul dintre rezultatele principale ale conferinței a fost formularea „Declarației de la Timișoara privind adaptarea la schimbările climatice”. Documentul de poziție stabilește direcții de acțiune pentru perioada 2026–2030 și își propune să ofere un reper comun pentru cooperarea instituțională, valorificarea expertizei științifice și sprijinirea autorităților în pregătirea răspunsurilor la riscurile climatice.
Declarația marchează încheierea primei ediții a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare și reflectă necesitatea unei abordări integrate, care să reunească cercetarea, administrația publică, educația și implicarea comunităților.
*
Urmăriți-ne și pe pagina oficială de Facebook. Dacă ați fost martorii unui eveniment care poate deveni știre și dacă aveți imagini sau videouri, ni le puteți trimite printr-un mesaj pe pagina noastră de Facebook, fie pe Whatsapp, la numărul de telefon 0760 574 591.
Ne poți urmări și pe Google News!
Citește și: Premieră națională printr-un eveniment organizat de Alianța Timișoara Universitară
