Diferențele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Această vulnerabilitate afectează cel mai adesea copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, îndeosebi pacienții cu boli pulmonare cronice.
Organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferență de 4 grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile. Diferențele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă.
„O scădere bruscă și semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman și poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricția vaselor de sânge periferice, dar și stresul asupra sistemului cardiovascular. Diferențele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia. Ceea ce se traduce în creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente. Totodată, respirația poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiții. Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanșat adesea în contextul unei scăderi bruște de temperatură, dar și pe fondul unei scăderii a imunității și creșterea riscului de infecție”, a spus dr. Adra Trușculescu, medic primar pneumolog Spitalul „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
