Hipertensiunea arterială este motiv a aproape jumătate dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare. Iar în România este considerată o problemă de sănătate publică majoră, iar mulți o denumesc „ucigașul tăcut”. De Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale, medicii trag un semnal de alarmă.
În România, doar puțin peste jumătate dintre cei care suferă de hipertensiune arterială urmează un tratament. Vorbim despre hipertensiunea arterială, afecțiunea care, diagnosticată la timp, poate duce la evitarea unui infarct miocardic sau a unui accident vascular. Astăzi, de Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale, medicii din Timișoara trag un semnal de alarmă.
„Ucigașul tăcut”
„Mulți o numesc ucigașul tăcut, și asta pentru că această afecțiune nu are simptome. Studiile făcute în România arată că ea urmează «legea sferturilor»: un sfert dintre persoanele adulte sunt hipertensive, un sfert dintre «cunoscuți» cu un asemenea diagnostic urmează un tratament pentru HTA și doar un sfert dintre cei cărora li se administrează un tratament ajung la valoarea recomandată de ghidurile medicale. Nu puțini sunt cei care află că au o asemenea boală de abia după ce suferă un AVC sau un infarct. Hipertensiunea arterială înseamnă, de fapt, o creștere, pe o perioadă mai îndelungată, a presiunii pe care o exercită sângele arterial asupra vaselor. Valorile standard, normale, sunt tensiune arterială sistolică de până la 130 mmHg și o tensiune arterială diastolică de 75-80mmHg. Putem vorbi de o tensiune ușor crescută atunci când valorile sunt de până la 139 mmHg tensiune sistolică și de până la 89 mmHg tensiune diastolică. Orice indice peste aceste valori înseamnă HTA (hipertensiune arterială) care poate fi de gradele 1, 2 sau 3. În același timp, vorbim de anumiți factori de risc în cazul HTA: vârsta, de peste 55 de ani la bărbați și 60-65 la femei, nivel ridicat al trigliceridelor și al colesterolului, o glicemie ridicată, dar și existența unui factor familial(ereditatea), iar printre factorii favorizanți sunt excesul de alcool, fumatul, obezitatea, consumul ridicat de sare, sedentarismul, stresul, oboseala cronică. Pentru a stabili diagnosticul de hipertensiune arterială este necesară, în primul rând, monitorizarea tensiunii arteriale în diferite momente, pe parcursul unei zile”, spune Stela Iurciuc, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic CF Timișoara.
Una dintre metodele recomandate pentru depistarea HTA este purtarea unui dispozitiv special, un holter tensional, care permite măsurarea tensiunii arteriale pe parcursul a 24 de ore. Spitalul Clinic CF Timișoara dispune de mai multe asemenea aparate care asigură urmărirea valorilor maxime și minime ale TA (tensiune arterială) pe parcursul unei zile, desfășurând activitățile obișnuite.
„Consultul medicilor cardiologi din spitalul nostru se face prin Ambulatoriul unității sanitare, pe baza trimiterii de la medicul de familie către medicul specialist. De altfel, prima suspiciune de HTA o are medicul de familie, care face și recomandarea de realizare a unor investigații mai complexe. Pe lângă montarea acestui dispozitiv, medicul cardiolog poate cere și efectuarea unor analize de sânge cu rezultatul cărora să fie corelate datele furnizate de holter”, precizează dr. Stela Iurciuc, medic primar cardiolog.
Hipertensiunea arterială este factor de risc pentru mai multe boli: infarct miocardic, accident vascular cerebral, aritmii, insuficiență cardiacă, anevrism, cardiopatie ischemică, dar și pentru unele afecțiuni renale. Mai mult, adulții netratați corect până la vârsta de 55 de ani dezvoltă modificări neurologice cerebrale cu declin cognitiv.
La nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că peste 1,2 miliarde de oameni au hipertensiune arterială, majoritatea trăind în țări cu venituri medii și mici.
