Vinerea mare este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare. Iisus a fost răstignit în această zi.
Vinerea mare este ziua în care a fost răstignit Iisus Hristos. Face parte dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite Triduum Sacrum, care includ Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbate Mare.
În această zi se ține post negru. Conform credinței creștine, în Vinerea Mare a avut loc răstignirea lui Iisus pe cruce și moartea lui pentru salvarea oamenilor de păcate.
Biserica ține slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii pentru închinare. Este o zi de mare doliu a creștinătății. În această seară are loc denia Prohodului Domnului. I se mai spune Vinerea Seacă pentru că oamenii țin post negru în această zi. Se face pomenire în această zi la patimile lui Hristos. Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare femeile merg la morminte unde aprind lumânări și îi plâng pe cei morți.
Este ziua în care nu se face niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii, iar creștinii asistă la scoaterea Epitafului în biserică, ca simbol al coborârii de pe Cruce a lui Hristos și a pregătirii trupului său spre înmormântare. Epitaful pe care preoții îl poartă ajutați de credincioși simbolizează trupul lui Iisus. După slujbă, Sfântul Epitaf este așezat pe masa din altar, unde rămâne până la Înălțare.
În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi mănos, iar dacă nu, nu vor fi roade. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoși tot anul. Femeile nu umplu borș în această zi, să nu se scalde necuratul în el. Nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului. Nu cos, ca să nu orbească, nu țes, nu torc, nu spală pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri. Se afumă casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile și dihaniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică.
