Creștinii ortodocși îi sărbătoresc în data de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena. Sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. În România, anual, aproximativ 1,75 de milioane de persoane celebrează Sfinții Constantin și Elena.
Constantin cel Mare (27 februarie 272 – 22 mai 337)
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), așa cum a fost numele complet al Sfântului Constantin Cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de trupele sale în data de 25 iulie 306. Conform istoricilor bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu, înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, împotriva lui Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția „prin acest semn vei învinge”.
Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, care i-a cerut ca pe steagurile armatei sale să pună crucea creștină, ca semn de protector în lupte. Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta „prin inspiraţie divină”.
Era ianuarie 313, atunci când Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creștinismul devenea „religie permisă”, alături de altele din imperiu. A luat măsuri în favoarea Bisericii creștine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creștinismului. A îmbunătățit tratamentul din închisori și a ușurat eliberarea sclavilor, accordant episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.
A atribuit Bisericii creștine casele imperial de judecată care continuau să poarte numele de bazilici. A început, din 317, să bată monede cu monograme creștine. Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.
Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.
Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Despre Elena
Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că și-a eliberat sclavii și i-a ajutat pe creștinii persecutați. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din NAzaret și alte lăcașuri sfinte. Un temple al Afroditei a fost înălțat de Împăratul Adrian pe dealul Golgotei, pentru a masca locul patimilor lui Hristos, însă Sfânta Elena a ordonat distrugerea acestuia și a îndepărtat pământul care acoperea mormântul Domnului Iisus și cele trei cruci.
Tradiții și obiceiuri
Din bătrâni se spune căa ceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. Nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa și nu se plivesc buruienilor. În unele zone se spune că ziua de 21 mai este cea în care păsările își învață puii să zboare.
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Anual, peste 1,75 de milioane de români celebrează Sfinții Constantin și Elena. Sunt peste 111.000 de femei cu numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei cu numele de Elena și aproximativ 19.000 se numesc Ilinca, iar peste 63.000 Lenuța. Constantin este cel mai întâlnit nume la bărbați, aproximativ 470.000 de persoane purtându-i numele, urmat de Costel și Costică.
